S-a terminat clisa. Foamea m-a vanat cateva zile la rand. Eram agitat, transpiram, incercam sa fug de ea. O eschiva la stanga, alta la dreapta. Un pateu intins pe paine se zbatea langa mine. In cealalta parte a camerei erau torturate niste snitele. Painea o taiam felii ca n-a vrut sa ne spuna unde erau ascunse depozitele de faina. Dar nu aveam capitan, l-am pierdut pe drum. Si deja simteam si noi pofta. Ne atragea. Venea dupa noi.
Eram intr-o camera la etaj in Casa de Cultura a Studentilor din Cluj. Treizeci de oameni stateam deja de sapte ore sa punem la punct o tactica de lupta. Strangeam din dinti, o puteam simti si stiam ca vine dupa noi. Incercam sa o pacalim cu mirosul de mancare aburinda de peste drum. Centrele de suport de la „Gospodina” si „El Greco” incercau sa ne amane sentinta. Cei de la „Petru” ne-au promis ajutor insa credeam in continuare ca joaca dublu.
Nu mai rezistam. M-am dus la masa din camera si am apucat munitia. Stomacul meu era scrijelit de cutite si furculite. Am trecut la planul de rezerva. Trebuia sa fac ceva. Ochii imi erau umflati. Cu zece biscuiti „bomba” am incercat sa-i distrag atentia. Paul bause toata poşirca de aseara si nu mergea nimic cu preparatele semi-rigide. Asa ca merketerii au inventat o chestie ingenioasa: Coca-Cola!
Biscuitii mi se zbateau in stomac. Am adaugat Cola peste. Cea mai tare experienta daca vrei sa stii cum se simte o femeie gravida. Am aflat si eu de curand, va compatimesc intr-un fel si chiar este o treaba grea sa-ti tii gazele sub control.
Seara ne-am intors in garnizoana Caminului 2 din Hasdeu. Foamea pandea din nou la colt si stiam ca are luneta pregatita. Din nou, paine cu pateu ca sa mascam urmele. Macar pentru toamna am un plan: cresc trei porci pe pasunile din imprejurul caminelor. Altfel chiar nu stiu cum pot sa traiesc mancand doar conserve si biscuiti cu Cola.
Traiasca pita cu slanina,
Traiasca branza telemea,
Traiasca zeama de fasole,
Guiasu’ si mamaliga. *
si uite ca asa ti-a mai trecut, inca o zi :d
Si inca o zi, si inca o zi, si inca o zi…
Pana la final :))
Si merge treaba cu ganditul pe stomacul gol?..la mine nu prea…
Nu merge deloc… Chiar n-as putea rezista sa fac ceva in conditiile alea.
Imi aduci zambetu pe buze de fiecare data cand iti citesc articolele.Super tare faza cu gazele :)))
Poate primesc si un „+” pentru intrarea in Rai pentru asta :))
Ei bine, astea vor fi cele mai faine amintiri candva 😀 Stai linistit, nu esti singurul care a trait cu conserve si cola :))
oh, nu vrea sa stiu ce ma asteapta…
Omule cunosc sentimentul extraordinar de bine, insa nu ma pot abtine din ras. Incredibil
Frumoase vremuri, a ? :))
gratianeee, asta e doar inceputul. nu cred ca era cineva mai mofturos la papica ca si mine, dar dupa ce o saptamana mananci doar croampe copate in cuptor cu mujdei din ala naspa, usturoi sdrobit c+ apa, si pute numa a usturoi langa tine abia atuncea simti viata de student :))
Cred ca va fi o aventura ce va genera o gramada de articole :))