Demonul din mine

Sunt un necunoscut de nerecunoscut. Imi amintesc de prezent, de trecut, de lucruri prin care am trecut. Eu, un Dorian Gray fara tablou si cu imaginea mereu in schimbare, iesind la suprafata rautatea demonului care sălăşluieşte in mine; un Max Tucker adolescentin si cu posibilitati mai reduse la femei si alcool; un EU fara nume, fara constiinta. Indiferent…

Am vazut lumina si chemarea. M-am indreptat spre ea si m-am adapostit in linistea ei, acolo, unde dorinta de bunatate si fericire n-a apus. Reflectam la cat de bine ma simt, avand acel sentiment pe care l-am cautat de mult. De libertate. De extaz. De implinire…

Cautam alta lume, alta morala, alta viata. Apoi mi-am dat seama ca pot sa o fac, daca am o motivare. Si-am tinut-o de mana, apoi mi-a scapat; apoi iar am tinut-o de mana. Mergeam agale pe bulevard, privind in jur cautand ceva in nestire. Habar n-am ce, insa doream o stare naturala, ceva cu care ma obisnuisem. Tânjeam ca dupa un fum dupa ce te-ai lasat de fumat o vreme. Ruptura…

Demonul ăsta se zbate in mine si tânjeşte. Nu stiu cat il mai pot tine in frâu. Il cheama Flirt. Imi loveste creierul, muscand din bunatatea mea, impingandu-ma spre alti ochi, spre carne, spre analizarea unor noi fete. Cand apasarea lui atinge cota maxima, pun mana pe telefon. Merg la mesaje salvate. Citesc…

Traind in deznadejde, cu Moartea in casa,
Am riscat destule cu pofta de Viata.
Insa fericirea n-am regasit-o in clitorise,
Ci in ochii tai albastrii, si-n sperante de mult stinse.