Tragand linie

Din nou am dormit destule ore dupa o saptamana in care am abuzat de orice. Cand dormi aproximativ 20-22 ore per saptamana simti altfel Viata, parca totul se invarte in jurul tau. Am dormit bine, trezirea a fost buna, pana am deschis computerul: verificat mail-urile, conturile de social media, blog-ul si… am ramas surprins.

Am minti daca am afirma ca nu dorim ca cineva sa ne descopere, mai ales cei care scriu putina literatura, poezie, ceva jurnalism, se pricep la fotografi etc etc. Da, cateodata postez unele articole ca sa arunc o petarda, ca sa atrag putin atentia dar… fara lauda! Din contra, sunt suparat cand e vorba de unele subiecte ca n-am reusit sa fac mai mult.

Asa am vazut postarea domnului Şerban Stănescu. Serpi reci au inceput sa-mi alunece pe spate… Asta mi se intampla mereu, la fiecare aparitie in presa sau cand cineva imi citeaza anumite fraze din articole sau din ce aberatii scot pe gura. Fiecare dintre noi ne stim nivelul la care suntem, iar eu mi-l stiu. E mult mai jos…

Ii multumesc d-lui Stanescu pentru intregul articol. Recunosc ca sunt privit in majoritatea cercurilor mai diferit. Unii ma vor prin preajma mai mult, altii vor sa nu-i pun in umbra. Imi place sa spun ca „sunt mai diferit decat majoritatea/ pentru simplul fapt ca-mi place si berea si cartea”. Daca ai ceva la care te pricepi esti privit altfel, de aceea multi nu se pot afirma asa cum trebuie. Printre cunoscutii mei sunt cativa, din 100 daca se aleg 5-10 care fiind uniti pe un anumit subiect ar putea implementa/schimba ceva.

Dar… „Nimeni nu ne vrea puternici ca reprezentam/Un pericol major in cazul in care ne adunam… „

2 comentarii la „Tragand linie”

  1. Mda. Pe când o să scrie şi salariaţii din învăţământ astfel de bloguri? Că sunt destui care au! Dar se vaită! De orice, în afară de prestaţiile lor slabe!
    Cam ai dreptate cu ştacheta!
    Fiecare îşi pune ştacheta pentru el însuşi şi dacă sare baremul, tot pentru el o face. Cu distincţia că, dacă îl vede cineva, s-ar putea să vrea şi el, „acolo sus”. Şi cred eu că, primul care te ajunge, e cea mai mare plată pentru efortul tău! O să îl convingă şi pe al doilea, al treilea, etc. Ce minunat spune Wallace Wattles: Fii bogat şi după aceea poţi învăţa pe oricine, orice! Înainte însă, FII TU un exemplu de realizare de sine! 😉
    Cu drag, Şerban şi Monica

    1. Aveti mare dreptate 🙂
      Putini profesori vor face asa ceva pentru ca ei nu inteleg de fapt ce fac, doar merg la munca.
      Sper sa mai discutam si in viitor, poate cu alte subiect 🙂

      Multumiri din nou !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *