Mereu suntem cu privirea inainte si mergem doar inainte. „Ca si rusii!” spunea bunicul meu. Eu ca tanar ma gandesc la viitor, la fel faceti si voi, sunt sigur. Asa suntem structurati, nu ne putem opri in loc si Timpul ne schimba, trecem, uitam, ne schimbam. Insa chiar totul trebuie sa se schimbe?
In micul meu oras, Oradea, timpul a schimbat multe. De la oameni la cladiri. De cand ma stiu eu, oamenii au fost primitori, mai te ajutau si se miscau incet. Un oras tipic de Ardeal. Prietenii unguri mereu aici si cu timpul s-au mai calmat spiritele, prin 2002 imi spunea mama ca era o „furie” ciudata in ei. Insa ce s-a schimbat cel mai mult: cladirile. Pana si gropile din asfalt au ramas! Insa cladirile s-au schimbat, ei zic ca le-au modernizat. Gresit…
Legat de acest subiect, am vazut acum cateva zile o campanie interesanta. Totul se petrece in Vatra Dornei unde Ciprian Pardau a strans o colectie de 90 de carti postale cu monumentele orasului asa cum au fost ele la inceput.
In ce consta campania propriu-zisa: se afiseaza cartea postala, cu Primaria spre exemplu, si imaginea actuala cu primaria. Sunt diferente foarte mari! Omul a schimbat multe de-a lungul deceniilor crezand ca „asa e mai bine” uitand sa pastreze esenta unei constructii. Toate cladirile care au suferit un upgrade nu iti transmit nimic, au un aer modern, insa sec.
Ce se urmareste: tragerea unui semnal de alarma legat de istoria unui oras. Vrem si noi turism insa nu stim sa-i atrage cu nimic pe prietenii din Occident. Construim o cladire moderna din toate punctele de vedere langa una in stil vechi. Da, peisajul e frumos… Edilii si consiliul local nu fac nimic in acest sens, conteaza doar banul care se incaseaza pentru autorizatia de constructie.
Poate voi scrie si eu cateva articole pe aceasta tema. Problema apare cand e vorba de aparatul de fotografiat, al meu e mai vechi iar calitatea mai joasa. Insa am sa incerc, mai ales la restaurantele/barurile in stilul vechi care imi plac. Oricare blogger este invitat sa preia initiativa si sa ne prezinte o parte nestiuta din istoria cladirilor din orasul sau. 🙂
Treceam, in zori de zi, pe la cetate si ma simteam medieval, supus, de darea birului, catre Apus.
Frumos dom’le ! Mereu m-au incantat versurile tale 🙂
Multumesc frumos pentru articol! Apreciez!
Succes maxim cu proiectul ! 🙂
Sa fie!