Dama cu camelii de Alexandre Dumas-fiul – Recenzie de Carte

Stiam ca aceasta carte este cunoscuta. Cand am aflat ca de fapt este povestea unei prostituate m-a atras si mai tare. Starea mea de atunci era foarte agitata…

Totul incepe in farmecul Parisului in jurul anului 1850. Naratorul ne introduce intr-o lumea a domnilor distinsi si a doamnelor cu un comportament extraordinar, neintalnit in societatea noastra actuala. Oameni care frecventeaza opera, teatrul, concertele simfonice si servesc masa la restaurant. Dar in spatele acestei lumi se afla o lumea ascunsa, o lume care incepe sa isi dezvaluie secretele dupa fiecare pagina.

Naratorul participa la o vanzarea obiectelor personale a unei femei intretinute, a unei curtezane numita Marguerite Gautier. Nu ne ascundem dupa degete, pe intelesul nostru, naratorul cand numeste curteza se refera la prostituata de lux. Nu a cunoscut-o, ea murind curand de tuberculoza si lasand in urma datorii imense. Cumpara de aici o carte, Manon Lescaut, la un pret de 10 ori mai mare decat aflat pe piata. Cand ajunge acasa, observa ca pe carte se afla o dedicatie de un anumit Armand Duval si o scrisoare a Margueritei.

Peste cateva zile, la usa naratorului se iveste insasi Armand Duval. Aflam ca Armand i-a fost amant (iubit) a Margueritei si ii cere cu lacrimi in ochii naratorului sa ii inmaneze cartea, fiind ultimul lucru care ii amintea de Marguerita. In ziua urmatoare merg amandoi la mormantul ei. Cer sa fie deshumata si mutata intr-o parte a cimitirului unde Armand ii cumparase un loc mai bun. La vederea ei in starea in care se afla, Armand incepe sa planga si intra intr-un fel de transa incepand sa fie bolnav.

Peste cateva zile naratorul ii face o vizita lui Armand. Nu se ridicase din pat fiind in continuare bolnav. Armand ne introduce in povestea lui si a Margueritei. O cunoscuse la teatru, fiindu-i prezentat de carte doamna Prudence Duvernoy. Urmeaza in acea seara sa ia cina cu cele doua doamne si cu un prieten de al sau. In mijlocul cinei pe Marguerita o apuca o partida de tuse si iese din camera. Armand o urmeaza si ii ramane alaturi. Se confeseaza in fata ei si ii arata iubirea pe care i-o poarta. Peste noapte ramane la ea consumanduse prima lor apropierea sexuala, pana dimineata cand Ducele care ii era amant oficial Margueritei il forteaza indirect sa plece.

Urmeaza cateva nopti in care cei doi le petrec impreuna. In casa Margueritei vin diferiti bogatasi care se folosesc de ea in schimb oferindu-i bijuterii si bani. Armand nu accepta acest lucru si ii cere sa se opreasca si sa plece cu el „in lume”. Prudence se opune, stiind ca luxul in care traieste Marguerita se sfarseste odata cu aceasta hotarare si ca banii lui Armand nu ii vor fi deajuns decat pentru a trai decent. Cei doi isi pun dragostea pe primul loc si Marguerita ii cere Ducelui sa ii cumpere o casa la tara unde cei doi se muta. In cele din urma, Marguerit refuza sa mai fie amanta Ducelui.

Stau impreuna bucurandu-se de zilele petrecute in gradina printre peisaje superbe si de noptile care le petrec in pat. Zilele trec iar Marguerit vazand ca banii incep sa fie mai putin vinde si amaneteaza din obiectele personale. Afland acest lucru, Armand se enerveaza – aici incepe apogeul carti. Marguerit ii explica de ce face toate acestea: nu mai are nevoie de ele, ii e deajuns dragostea lui Armand si viata linistita, nedorind nici un obiect care ii aduce aminte de viata care o dusese inainte de al cunoaste. Linistea lor este intrerupta de o scrisoare de la tatal lui Armand. Cei doi se intalnesc la Paris si poarte o discutie aprinsa despre noua sa iubita. Ii cere sa renunte la ea ca sa nu pateze onoarea familiei. Se intoarce la tara dupa cateva zile dar Marguerit nu se afla acolo nelasand nici o scrisoare unde ar fi pleaca. Incepe sa o o cauta ca un disperat. Pleaca pe jos la Paris prin ploaie si ajunge la Prudence. Nu se afla nici ea acasa, dar servitorul avea o scrisoare pentru ea. Era de la Marguerit si ii cerea lui Prudence sa o trimita la Armand. Scrisoarea:

„La ora cand vei citi acesta scrisoare, Armand, eu voi fi deja amanta altui barbat. Totul s-a sfarsit, deci, inre noi.”

Alearga la tatal sau plangand, se caieste si incepe sa inebuneasca incet dar sigur.

Pleaca cu tatal sau la casa lor de la tara. Aici organizeaza diferite partide de vanatoare dar Armand nu vede nici un iepure care trece la 10 pasi de el. Se intoarce la Paris unde o gaseste pe Marguerit. Incepe sa se razbune folosinduse de o prietena de-a ei, Olympe. O intalneste la un bal organizat de ea. Fiind inca virgina, ii ofera bani ca sa ii fie primul barbat din viata ei. Accepta si noaptea petrecuta cu el si dorinta de ai fi amanta oficiala.

Urmeaza zile de chin pentru Marguerit cand ii vede pe cei doi impreuna. Olympe si Marguerit se cearta, Prudence intervine cerandu-i lui Armand sa opreasca acesta nebunie bazata doar pe dorinta trupeasca, nu pe dragoste pura. Armand primeste vizita Margueritei, ea cerandu-si iertare pentru ca il parasise si nu dezvalie inca motivul. Ii promite ca la orice ora i se va darui lui doar sa inceteze nebunia cu Olympe. Cei doi isi petrec noaptea in pat, Marguerit pleacand doar dimineata. In aceea zi Armand hotaraste sa ii faca o vizita, dar la poarta este oprit deoarece Marguerit se afla cu amantul ei. Impins de gelozie si cuprins de furie, ii trimite o scrisoare cu banii pentru serviciul care i-a fost oferit noaptea trecuta, fiind o batjocura ideala. In seara acelei zile primeste o scrisoare de la Marguerit anuntandu-l ca pleaca in Anglia, iar Armand pleaca in Orient.

Naratorul ne dezvaluie cateva insemnari facute de Marguerit intr-un jurnal. Ea se despartise de Armand dupa rugamintile tatalui sau. Acceptase sa revina la viata ei pentru banii de care avea nevoie sa isi plateasca datoriile. Traieste zile de chin apsate de boala la plamani asteptandu-l pe Armand. Mai are inca speranta si pe patul mortii, dar el nu o va mai vedea niciodata in viata.

Sincer, nu credeam ca acest roman ma va face in unele momente sa tanjesc dupa sentimentul pur al dragostei pe care il izgonesc mereu. Personajele si scriitura sunt de o magie nemaintalnita de mine. Iubesc acest stil si cred ca voi mai citi carti scrise de Dumas-fiul.

Recomand cartea tuturor care doresc sa isi aduca aminte de dragoste, lovita din toata partile de bani, mandrie, orgoliu si prostia tineretii. Personal cred ca este o carte specifica barbatilor fiind scrisa la persoana I si puse pe hartie gandurile/judecatile unui barbat fata de o femeie, dar daca doriti sa va bucurati de o scriere exceptionala, nu exista bariere intre sexe.

* cartea poate fi cumparata de pe LibHumanitas