Miroase a sange de porc…

Nu aveam nimic in afara de speranta. In buzunarul drept de la blugi se odihneau toate restantele la gaz. Ne-au taiat curentul electric cu doua luni in urma, acum foloseam un generator pe care l-am furat de la Vechea Fabrica. Noroc cu motorina de la trenurile TFG care avea un simplu capac pe rezervor.

Nevasta-mea plangea cand am plecat. Am sarutat-o pe Codruța care m-a privit speriata. Mi-am incaltat bocancii grei si bufoaica groasa. Ghiozdanul era plin cu cutite, trei ciocane si in mana am luat tarnacopul. Cand am iesit pe poarta m-am uitat inapoi pe furis sa-i mai vad o data lacrimile. Trebuia sa fac asta! Ea merita o viata mai buna…

Armata n-am facut-o dar eram pregatiti de razboi. Lucram toti impreuna incarcand in tren diferite cutii cu conserve. Fiecare dintre noi si-a primit ratia pe trei zile. Plus tigari.

La Brasov am reusit sa facem o bresa in apararea lor. Capitala era inconjurata si peste tot misunau Serviciile Secrete. Nu ne interesa de ce parte erau atata timp cat ne furnizau arme.

Se auzeau in jur doar strigate. Am coborat in apropierea Bucurestiului si am luat-o la pas. Deasupra noastra elicopterele ne vanau. Cainii latrau turbati. Busolele din bustul nostru dadeau puls impulsurilor. Eram flamanzi si indurerati, manati de o brutalitate fara margini. La intrarea in capitala erau spanzurati diferiti politicieni avand scrijelit pe piept numele partidul din care au facut parte. Femeile politician aveau sanii si parul taiat.

Mirosea a sange de porc.

Am venit sa murim pentru copiii copiilor nostrii. Saream peste ziduri, trageam in aer ca dementii, voiam sa curga sange din Guvern si Parlament. Eram anuntati cand diferite persoane publice erau prinse si ucise. Timp de o saptamana ne-au putut opri atacurile. Apoi am patruns printr-un fum gros ce ne ineca si lacrimile ne curgeau fara oprire. Eu eram in fata Parlamentului privind cum flacarile danseaza. Ambasadele erau in ruina. Un tanar cu o taietura adanca pe obraz ne spune ca Europa era scaldata intr-un imens razboi civil…

Pe un zid in apropierea mea era scris cu sange: „Eu, Prim-Ministrul, am saracit de buna voie poporul..”. Pe jos era intins un corp cu fata descompusa.

Ne-am simtit prea mult ca in Ferma animalelor si 1984. Prea mult si-au batut joc de noi. Prea mult ne-au mintit. Unii au pus mana pe arme, altii pe stilou. Dar toti au luptat…