Saru’mana mama,
Nu te-am sunat de doua zile. Stiu ca ti-am promis ca incerc zilnic sa te sun dar ieri n-am apucat. Am fost la facultate aproape toata ziua si apoi la un curs facultativ. Imi place aici chiar daca am multe de invatat si trebuie sa tin pasul cu predatul. Uneori ma adancesc in diferite carti despre marketing pana noaptea tarziu si adorm cu lampa aprinsa. Apoi ma trezesc dimineata ca sa pot ajunge la timp din nou la facultate.
Tu cum mai esti? Mi-a spus Profa intr-un mail ca te simti mai bine. Stiu ca nu imi spui tu multe ca nu vreau sa-mi fac griji. Am observat cand am fost in week-end noua branula pe care ti-au pus-o cei de la spital. Chiar asa! Mai ai citostatice de facut? A scazut markerul tumoral in urma tratamentului?
Am avut cateva probleme cu internetul zilele trecute si nu m-am putut conecta. Incearca te rog sa mai vezi cum e cu webcam-ul acela pe care ti l-am trimis. Stiu ca e tehnologia mai avansata dar ne adaptam. Macar asa ne putem vedea zilnic cateva minute, nu?
Eu sunt bine. Mananc in fiecare zi cate o ciorba asa cum mi-ai spus ca sa nu mai am probleme cu digestia. Ating cele trei mese pe zi. Sa stii ca am trecut si pe fructe ca vine sezonul rece. Noroc ca n-am racit pana acum. Multumesc pentru ceaiul de echinaceea pe care mi l-ai pus in pachet. Boacterul a fost amabil, desi a cerut 5 lei si de la mine, nu i-a ajuns ca i-ai dat tu bani cand a plecat trenul.
Ieri am facut o plimbare prin parc cand am venit de la facultate. Zambim mai des acum si incercam sa cladim ceva. Te saluta si ea. Are grija de mine asa cum i-ai spus, ca oricum ar fi, tot raman un copil care creste in fiecare zi.
Zilele acestea am fost invitat la un interviu. Sper sa prind un loc bun de data aceasta. Incep de saptamana viitoare si lucrul la Ziarul Studentesc pe domeniul meu. Sunt entuziasmat, incepe sa se miste lucrurile. Plus ca am terminat cu bine TiMAF si toata lumea a fost incantata.
Mi-e dor de tine. Sper sa pot veni curand acasa. Oricum, pana atunci te rog rezolva problema cu webcam-ul. Daca nu reusesti, cheama-l pe Calin ca te ajuta el.
Imi place aici si m-am acomodat repede. Dar tot nu pot trece peste amintirile de acasa. Acolo eram noi toti impreuna si simteam ca nimic nu se poate intampla. Indiferent de ce locuri si oameni intalnesc, stii prea bine ca sangele apa nu se face.
Cu drag,
al tau fiu care a plecat sa cucereasca Lumea…
Saru’mana tata,
Nu te-am mai sunat de ceva timp. Stiu ca plecarea mea de acasa a fost brusca iar tu voiai sa raman alaturi de voi. Mai ales sa am grija de mama pana termina tratamentul si iese din zona de risc a cancerului. Imi aduc aminte si acum de imbranceala si strigatele pe care le-am avut cu cateva zile inainte sa va fac cu mana din tren…
Ti-am promis ca am sa va sun zilnic, chiar de mai multe ori pe zi. Intelege ca n-am reusit, am fost prins cu probleme. Te rog sa nu-i aratati mamei scrisoarea mea ca si asa varsa lacrimi grele pentru mine stiind ca nu mai sunt in casa. Si imi e de ajuns greutatea lacrimilor mele. Seara de seara le combin cu cate o ruga ce-o trimit spre Cer pentru mine si voi.
Mi-am cautat de munca. Nu ai nicio sansa in orasul asta. Mai ales noi, cei care nu avem in buletin numele lui. Plus ca suntem studenti, ne cer experienta pe care nu o putem acumula. Am renuntat la un post de barman sau opatar. Imi cunosti caracterul prea bine, nu rezist sa nu fiu vulgar si nu accept ordinele.
Banii trimisi de tine mi-au ajuns cateva zile. N-am stiut la inceput cum sa-i administrez si in scurt timp am ramas fara ei. Apoi au urmat toate cele. O decadere continua in viata mea asemeni pieselor de Domino.
Ne-am dat seama ca nu putem trai asa. Noi. Asa ca am inceput sa imi caut din nou de munca. Am muncit o perioada prin diferite organizari de festivaluri dar n-a mers. Veneam doar noaptea acasa si a inceput sa se schimbe relatia noastra. Devenea distanta. Si ii priveam ochii tristi cand aveam de mancare doar ceai cu paine prajita. Sapte zile din sapte.
Am ajuns sa ma anturez cu baietii de la periferie. Seara de seara ma intalneam cu ei cand ieseam de la facultate. Stii ce a urmat. Dar sunt inca intreg si sper sa fiu asa si in continuare. Inca imi este sila de sistemul romanesc dar deocamdata n-am alta directie. Asa ca am zis „Adio, cu baiatul bun” si m-am apucat sa fac bani. Am vazut peste tot oameni care au muncit toata viata si n-au ajuns acolo unde isi doreau.
Tata, stiu ca nu sunt ce ai vrut tu sa fiu. Stiu ca m-ai vrea acum acolo langa tine ca sa o pot ajuta pe mama cand are nevoie de un pahar cu apa. Insa viata mea mi-o imaginez putin altfel. Asa ca te rog sa ma ierti, a mia oara iti spun asta. Stiu ca te doare, te-a durut de cand am plecat dar nu vrei sa mi-o arati.
Pentru voi, nu-mi sterg lacrimile ci le las sa cada acum pe aceste hartii. Ele sunt dovada sentimentelor mele sincere pentru voi. Pentru ca stii prea bine tata, sangele apa nu se face.
Cu drag,
al tau fiu care a plecat sa cucereasca Lumea…
S-ar ridicat păru’ pe mine… am ascultat şi eu aceeaşi melodie… tot cu lacrimi în ochi… da’ la final toate o să fie bune! Şi eu şi tu ştii asta! Cât despre articol, nu-l mai citesc a 2-a oară pentru că s-ar putea să fug până acasă!
Hai ca te cam apropii de Augustin,…, Augustin Buzura,…,
Copil bun, sa-ti multumesti tie ca iti dai seama ce sunt aceia parinti. Si sa-i multumesti Oanei pentru ca ai un sprijin. Sa dea Dumnezeu sa cuceresti lumea si ei sa apuce sa vada asta. Ma inchin in fata sinceritatii tale 🙂
wow…si pe mine m-a facut sa-mi fie si mai dor de casa.
Foarte frumos ai scris!
…foarte frumos…mereu pui acel ceva in articolele tale;)…:)mult noroc in continuare!
M-am emotionat. Superb!
Superb, emotionant…chiar este foarte greu departe de parinti, dar ne dam seama abia dupa ce nu ii mai avem aproape de noi ca sa ne ajute.
am ramas cu lacrimi in ochi
Ma bucur ca ti-am facut ziua mai buna 🙂
wow…:| cat de emotionant:(