Pentru ca simt…

Dupa incindetul petrecut in clasa cu o doamna profesoara, lucrurile au luat o alta intorsatura. Mi se reproseaza ca ma pierd in detalii si nu vad elementele ascunse. Ca „pe cine vrei sa prostesti? Vorbesti in vant…” Toate le recunosc, am vazut ca nu poti face nimic cand lumea se teme, iar noi ne temem si gandim negativ din start, ce sa mai infaptuim ceva? Poate sunt un prost si un credul, cum am fost etichetat acum cateva zile. E posibil sa accept si aceasta varianta dar, unele actiuni, vorbe, scene eu chiar le simt… Ce vina am eu ca marii profesori nu m-au invatat la liceu cum sa-mi pun lacat pe sentimente ? (sic.) Continuă lectura „Pentru ca simt…”

Pentru ca sunt in tara mea!

Azi a fost o zi interesanta la liceu. O doamna profesoara, unguroaica, m-a tras la raspundere. E adevarat, am intarzaiat la ora. Mi-a cerut sa ii spun unde am fost si ce-am facut. I-am spus. A stat un moment sa se gandeasca (cred) si a inceput sa imi puna o intrebare dorind sa ma inchida. Relatez cu aproximatie… Continuă lectura „Pentru ca sunt in tara mea!”