Etichetă: dragoste

De la primii fiori ai iubirii, primele priviri furate si pana la prima dezamagire

“Te rog din suflet, oricine ai fi, dacă nu vrei să citeşti şi crezi că la sfarşit doar vei căsca plictisit, mai bine opreşte-te aici.” Cu aceasta fraza isi incepe cartea Amintiri din Prezent, debutantul Gratian Lascu.

Gratian intra pe scena tinerilor autori dintr-o camera cu igrasie populata de paianjeni si molii, de unde isi deapana povestea cu aroma de cafea, tutun si iubire. Intr-un periplu realist prin lumea liceenilor de azi, Gratian Lascu reuseste sa picteze in imagini pe cat de vii pe atat de dure, o poveste de dragoste care marcheaza pana si cel mai rece cititor. Nu este o poveste roz, de indragostit imbatat cu apa rece a fericirii efemere, ci amintirile unui prezent brutal in care circumstantele si incolacirea de orgolii adolescentine duc la tragedii care schimba Continuă lectura „De la primii fiori ai iubirii, primele priviri furate si pana la prima dezamagire”

Povesti de Iarna

Stii cum e o dimineata de iarna? Nu vezi in jur nici lumina diminetilor de vara, nici n-auzi huruitul masinilor de import care adancesc gropile soselelor si nici macar culori n-ai sanse sa vezi pe geamul aburit deja de somnul tau de sfert de noapte. Ei, dimineata de iarna are ceata, multa, multa ceata apasatoare. Deschizi ochii si din instinct iti tragi pana pe nas patura, sperand sa te ascunda de ceea ce urmeaza sa fie o noua zi. Nu conteaza cat de vesel, odihnit sau plin de viata te trezesti, iarna nu-ti permite sa zbori din pat prin casa. Ti s-a instalat peste noapte in plamani, in oase, in spirit. Si de nu ai cum s-o vezi instinctiv stii ca e acolo.

Iarna asta care e reprezentata cu fulgi mari si sosete pe semineu sau brazi in calendare dureaza 3-4 luni. Fie, dureaza 5 cu procesul anevoios de a dezapezi natiunea, dar ai certitudinea ca se termina aici in minunatul Est continental. Si fara sa bat campii, eu cunosc o alta iarna, care nu tine Continuă lectura „Povesti de Iarna”

Vidul din mine

Alegerea plecării spre universitate nu a fost deloc ușoară. Șansa de noi oportunități, ocazia începerii unei noi vieți dar și ideea de provocare m-au îmbărbătat. Mă așteptam la ce e mai rău. Foamea stârnită de biscuiții stinși cu apa, dorul de casă și implicit de prieteni au fost punctele slabe ale unui nou început.

De ce nu putea sa fie doar atât?

Trăisem o perioadă edenică, alături de o persoană la care țineam foarte mult. O iubeam. De ce trebuia să înrăutățească lucrurile? Continuă lectura „Vidul din mine”

Boschetar cersind sentimente

Au trecut zilele ca banii de tigari. Deja s-a implinit un an si nu-mi vine sa cred ca gandul mi-e tot la tine. Exact asa cum a fost cand am plecat, atunci, in acea zi ploioasa de Septembrie. Nu stiu daca ingerii isi varsau lacrimile pentru noi sau daca Dumnezeu isi arunca mania asupra mea. Ma certasem cu El pentru tine. Asa ca m-a alungat din Raiul pe care il aveam.

Ne-am despartit chiar in ziua in care am implinit un an. De atunci a trecut un an. Nu stiu prea multe de tine. Te-am spionat de cateva ori cand ai ajuns cu autobuzul dinspre Calea Baciu si te-ai dat jos la Margelatul. Erai la fel de sprintena in mers si cu privirea de copila inocenta. Asa ai avut-o mereu. Se pare ca nu te-a afectat plecarea mea. Continuă lectura „Boschetar cersind sentimente”