Autocaracterizarea unei nebunii selective

Cand discut despre mine, o fac cu frica. Despre mine se stiu putine lucruri cu adevarat. Majoritatea sunt lucruri simple pentru ca sunt un om simplu. Nu ies in evidenta cu haine de firma sau masina care sa ma aduca la scoala, tunsoarea mea e clasica, blugii vechi de patru ani, n-am un pix al meu si sunt mai indiferent ca un motan batran iesit la pensie. Continuă lectura „Autocaracterizarea unei nebunii selective”

Pun pariu ca…

… nu te-ai aflat intr-o situatie atat de stanjenitoare in care toti se uitau urat la tine pentru ca ai venit a treia zi tot cu aceeasi bluza; nici ca n-aveai bani sa-ti cumperi tigari si fumai de contrabanda stiind ca esti filat si riscai ani de puscari;

… femeile alea care stau pe langa tine nu sunt atrase de atmosfera relaxanta pe care o creezi in jur, ci doar pentru banii de la tăticu’ ; ce stii tu despre toate astea? Nici una nu ti-a zis vreodata ca doreste de la tine doar un simplu „Te iubesc” fara sa aiba pretentii materiale; ce sa ma vorbim de frica groaznica in noptile albe cand gandul ca vei fi tata prea devreme te invadeaza si te tine in lanturi? Continuă lectura „Pun pariu ca…”

Murim ?

     Ziua a inceput destul de normal pana cand am fost intrebat ce fac azi, plecand de la premisa ca maine e Sfarsitul Lumii. Un alt Sfarsit al Lumii mi se parea destul de ciudat. Adica unii baieti tot anunta ei una-alta si nimic. Ma intreb daca au ei revelatii divine noaptea ? Sau sunt doar niste baieti specializati in psihologia maselor si jucarii in mainile altora ?

Sa lamurim din start: chestia asta cu Sfarsitul Lumii e privita din mai multe puncte. Eu ma rezum doar la doua: din punct de vedere religios si din punct de vedere stintific. Sa o luam invers… Continuă lectura „Murim ?”