Imi scrie un „Ce faci?” pe Messenger. Timid. Simt o retinere. Ma intreaba daca sunt bine, ca nu mai vorbise de mult cu mine. Eram bine, tusea incepea sa-mi treaca iar tigari nu mai fumasem; cu mai multi bani in buzunar si speranta pentru viitor. O intreb ce face si-mi raspunde ca e bine. Apoi un moment de liniste intre noi. „Gratian, am visat foarte ciudat aseara. Te-am visat pe tine de fapt…” Continuă lectura „Decădere în plăcere”
Etichetă: proza
Caietele Oradiei
Caietele Oradiei – revista de cutura editata de Asociatia EPHOR, Fundatia Culturala de pe langa Biblioteca Gh. Sincai – Oradea si Despartamantul Oradea al ASTRA.
Prietenii nostrii de la SuperAnticariat.ro dau spre vanzare numerele mai vechi. Mai multe detalii despre Caietele Oradiei direct AICI. De azi se poate cumpara Nr. 2, Decembrie 2007, anul 1.
Semnul negru
* o mica ruptura dintr-o scriere curenta !
Ii mangaie bratul cu degetele ei, tragand usor dungi roz cu unghiile pe biceps. Statea cu capul pe pieptul lui simtindui bataia inimii Isi ridica ochii ei caprui spre fata lui. Avea ochii inchisi.
– Nu dormi, ii zise ea incet.
Isi deschise ochii – o tenta de verzui cu caprui. Blanzi, inspirau chiar mila. Ochii lui inofensivi, niciodata nu i-a tradat gandurile criminale. El isi puse mana dreapta in parul ei, jucanduse cu el.
– Stii ca nu-mi place, chicoti ea.
Ii lasa suvitele in pace. Se uita in jur dupa pachetul de tigari dar nu il observa. Gandul ii fugi. Trase adanc aer in piept si o saruta usor pe frunte.
– Trebuie sa plec curand, ii zise el.
– Unde?
O privi in ochi. Ea observa incruntarea sprancenelor lui si isi lasa ochii in jos. Il stranse mai puternic de biceps. Se temea…
– Matt, stii bine ca trebuie sa te lasi de astea. A trecut deja destul de mult timp, nu mai suport! Pot sa inaintez chiar maine procesul daca e pana acolo !
Matt o privi o clipa, isi lua pantalonii si ii imbraca. Cauta prin buzunar si scoase un pachet de Kent 100’s. Isi aprinse o tigara, luand loc pe marginea patului. Ea se aseza langa el, acoperita de paturica negra.
– Eve, nu mai spune prostii, nu mai suntem acei adolescenti de odinioare cand iti scriam poezii…
– Matt…
Eve il privi lung. Stia toate astea, stia mult mai multe, ii stia defapt si ce face si unde ar putea pleca. Dar mai presus de toate, ii stia sufletul.
Un sunet de telefon le intrerupse meditarea. Matt dadu din cap spre Eve. Ea isi lua geanta si cauta dupa telefon. Avea pe ecran un graff facut cu ani in urma. Grasa de Cotnari. O suna sotul ei, Andrew.
– Alo…Bine, am fost la o prietena, ajung curand acasa…
O privire tematoare spre Matt.
– Da, stiu ca Tim e inca la gradinita, am vorbit cu educatoarea sa il mai tina putin ca sunt in intarzaiere…Am facut niste acte pentru firma, ce Dumnezeu!…Cum?…L-ai luat tu deja pe Tim?…
Alta privire spre Matt. El stinse linistit tigara in scrumiera.
– Vin acasa curand…Intru si la restaurant sa cumpar niste mancare chinezeasca… Ok, vorbim….
Inchise. Arunca telefonul inapoi in geanta si lasa trupul sa cada pe pat. Palmele ii acoperira ochii.
– Matt…Rutina zilnica e mai grea decat orice s-ar putea intampla daca m-ai luat cu tine. Te rog, intelege ca nu mai pot trai asa. Mie dor de vise, de ce ne promiteam unu altuia, de glumele porcoase pe care le ziceai dar toti radeau.
– Tie doar de o lumea care nu mai exista, Eve. Toate au trecut.
Isi imbraca hainele. Observa ca pe podea mai ramase un prezervativ nefolosit. Simti o incordare in piept. O privi pe Eve aducandusi aminte si el de trecut. Ea se ridica din pat lasand la oparte patura. Era doar in chiloti rosi. Bratele ei se incrucisara dupa gatul lui.
– Matt, spuse ea cu o voce slaba. Se lasa un moment de liniste. Ai grija de tine…
El nu zise nimic. Privi spre fereastra la cerul albastru, dorind in adancul inimii lui sa ramana cu ea aici pentru totdeauna, cautand linistea. Nu isi dorea doar acum, si-a dorit mereu…Eve scapa o lacrima din ochi. Matt o simti si el, dar in inima. Nu mai rezista…
O saruta usor pe frunte si pleca.
Amintiri din prezent – partea a patra
De ceva vreme, de cand am implinit 14 ani, am inceput sa ma ghidez dupa anumite maxime si cugetari despre viata. Unele le-am formulat eu din ce am vazut sau patit, altele le-am preluat de la altii. Dupa ce m-am ghidat mereu? Dupa asta:
„Fa intotdeauna ce te indeamna inima si nu te teme ca te vei insela…Viata-i scurta…Deci RISCA !” Continuă lectura „Amintiri din prezent – partea a patra”
Amintiri din prezent – partea a treia
Iubesc vara, da’ nu pot sa stau acasa nici daca e iarna si frig. Banca asta e rece ca dracu’, fumul de tigara imi intra in ochi si berea din sticla de 2 L a devenit amara. Lumea trece pe langa mine. Unul/altul imi mai arunca o privire cand vede un baiat cu bluza rosie si geaca neagra stand pe o banca cu berea langa el de parca ar fi 24 grade afara nu -1 cat ar arata termometrul. Superb…
Bum-BumBum-Bum-BumBum…
Berea asta m-a ametit putin. Imi aduc aminte de concertul de aseara. Ooo daaa… Cat fum…Cat verde… Ce senzatie… Continuă lectura „Amintiri din prezent – partea a treia”