Nu vorbesc de trecut, dar totusi, hai sa ne amintim… Acum un an, chiar in preajma sfarsitului de an scolar. Ha! Cine credea ca atunci cand ea zicea ca totul s-a terminat, de fapt, atunci incepea…
Nu pot să spun că prima întâlnire propriu-zisă cu L. a fost ceva de așteptat. Totul era nesigur când vine vorba ca doi oameni să colaboreze, indiferent de interes. Eram relaxat, mergeam sigur, fără să-mi fac griji, spre cafeneaua unde stabilisem să ne întâlnim. O cafenea verde, în apropierea liceului. Nu putea să rămână mult timp în oraș, astfel că locul ales era optim. Continuă lectura „Amintiri din prezent – partea a cincea”